Advertise Here

Despre infertilitate, despre cum o putem invinge, despre femei si minunile lor

- Another Blogger Blog's

Organizatia caritabila WellBeing of Women a initiat un proiect care are ca scop studierea si intelegerea legaturii care exista intre sindromul ovarului polichistic si rezistenta la insulina.
In prezent este bine cunoscut faptul ca femeile cu sindromul ovarului polichistic au un risc de trei ori mai mare de a dezvolta diabet zaharat tip 2, afectiune in care organismul nu produce destula insulina sau nu poate utiliza insulina in mod adecvat.
Sindromul ovarului polichistic afecteaza intre 5 si 10% dintre femei si reprezinta una dintre cauzele majore de infertilitate. Acest studiu are ca scop identificarea unui punct deficient la nivelul caii de semnalizare pentru insulina la femeile cu sindrom de ovar polichistic.
Cercetatorii de la Colegiul Imperial din Londra spera ca acest studiu va permite dezvoltarea de noi terapii orientate asupra acestei componente a caii, pentru a reusi sa contracareze rezistenta la insulina si problemele de fertilitate cauzate de sindromul ovarului polichistic.
Rezistenta la insulina poate contribui la anomaliile de functie ale ovarelor determinand multe dintre simptomele sindromului de ovar polichistic: cicluri menstruale neregulate sau absente, probleme de fertilitate, crestere in greutate, acnee, hirsutism.
Una dintre preocuparile pe termen lung constau in faptul ca rezistenta la insulina predispune la dezvoltarea diabetului zaharat. La unele paciente pancreasul este incapabil pe termen lung sa produca suficienta insulina pentru a compensa rezistenta tesuturilor la actiunea insulinei. In consecinta, nivelurile glicemiei cresc.
Ce nu se cunoaste in prezent este motivul pentru care sindromul ovarului polichistic este asociat cu rezistenta la insulina.
In cazul femeilor cu sindromul ovarului polichistic tratamentul cu YAG-laser aplicat la nivelul interstitiului ovarian imbunatateste ovulatia, conform unui studiu recent publicat in august in "American Journal of Obstetrics and Gynecology".
Drilling-ul sau diatermia ovariana laparoscopica este eficienta la multe paciente cu sindrom ovarian polichistic, dar autorii studiului explica faptul ca jumatate din aceste femei cu raspuns initial favorabil nu mai au ovulatie dupa cateva luni de zile. De asemenea, aceasta metoda necesita anestezie generala cu toate riscurile acesteia.
Dr. Wenjie Zhu si colegii sai de la ShenZhen Maternity and Child Healthcare Hospital din China au studiat eficacitatea unei terapii care consta in aplicarea transvaginala a coagularii cu laser la nivelul interstitiului ovarian sub ghidare ecografica transvaginala la 19 femei cu diagnosticul de sindrom ovarian polichistic rezistent la tratament cu citrat de clomifen.
Echipa de cercetatori a explicat faptul ca pacientele au primit petidin intramuscular cu 30 de minute inaintea procedurii. Aceasta tehnica presupune introducerea prin intermediul unui ac lung inserat in ovar prin cale transvaginala a unei fibre optice pentru a transmite energia laserului cu scopul de a obtine o coagulare localizata. Aceasta interventie a fost repetata de 3-5 ori la nivelul fiecarui ovar.
Valoarea medie a nivelului seric al hormonului luteinizant si al testosteronului a scazut in mod semnificativ dupa aceasta procedura, iar autorii studiului relateaza ca raportul dintre hormonul luteinizant (LH) si cel folicular stimulant (FSH) a scazut de la 2,85 la 1,09. Nivelul de FSH, prolactina si estradiol nu au prezentat nici o modificare semnificativa.
16 paciente au prezentat menstruatie spontana cu ciclul cuprins intre 27 si 35 de zile insotita de ovulatie regulata, conform rezultatelor. La celelalte 3 paciente dintre cele studiate nu a aparut ovulatia si au necesitat administrarea de progesteron pentru inducerea menstruatiei.
6 paciente au ramas insarcinate, 5 dintre acestea au nascut la termen si una a fost in luna a opta in momentul finalizarii raportului.
"Acest studiu arata ca tratamentul cu laser la nivelul interstitiului ovarian poate determina in vivo un mediu corespunzator pentru dezvoltarea si maturarea foliculara normala in cazul femeilor cu sindromul ovarelor polichistice", au concluzionat cercetatorii.
Nu s-au inregistrat complicatii operatorii semnificative, cu toate ca au existat reactii adverse cum ar fi hemoragia intraabdominala, infectii si leziunea organelor intraabdominale.
"Cu toate ca nu au fost complicatii grave la cele 19 paciente, ceea ce sugereaza ca procedura este relativ sigura, cu siguranta numarul pacientelor este prea mic pentru a ne asigura de siguranta metodei", au adaugat autorii studiului. "Pentru a evalua eficienta si toate riscurile metodei cu laser sunt necesare studii mai ample pentru evaluarea tuturor efectelor si riscurilor."
nul dintre cele mai vechi tratamente pentru o cauza comuna a infertilitatii - sindromul ovarelor polichistice - este si cel mai bun, sustin rezultatele unui studiu recent. Cercetatorii spun ca clomifenul da rezultate mai bune decat metforminul pentru tratarea ovarelor polichistice.
Stimularea ovulatiei cu ajutorul clomifenului se pare ca este cea mai eficienta medota de tratare a ovarelor polichistice. Metforminul, utilizat in principal pentru tratarea diabetului, a ajuns sa fie foarte frecvent utilizat pentru tratarea ovarelor polichistice, in ciuda faptului ca nu aceasta a fost principala lui actiune cand a fost descoperit si testat.
Sindromul ovarelor polichistice este una dintre cauzele cele mai frecvente ale infertilitatii.
Acest sindrom este de fapt o dezordine hormonala care poate interfera cu ovulatia cand ovarul elibereaza un ovul. Ovarele se pot mari si pot dezvolta chisturi. Femeile cu aceasta probleme pot avea si menstre neregulate sau o crestere excesiva a parului pe corp sau pe fata. Obezitatea este, de asemenea, intalnita la femeile care sufera de sindromul ovarelor polichistice.
Studiul care sta la baza acestor rezultate a inclus 626 de femei cu probleme de infertilitate care au fost tratate cu metformin, clomifen sau cele doua medicamente impreuna timp de 6 luni.
Femeile care in urma acestui tratament au ramas insarcinate au fost urmarite in continuare pana la nastere sau pana la pierderea sarcinii.
Rata de nastere a bebelusilor vii de catre femeile participante la studiu care au luat metformin a fost de doar 7%. Aproximativ 22% dintre femeile care au luat doar clomifen au nascut, iar la cele care au luat ambele medicamente rata a fost de 27%.
Procentul mai mare in cazul administrarii ambelor medicamente nu este semnificativ in comparatie cu administrarea doar a clomifenului care a dat rezultate foarte bune.
Asadar, administrarea de clomifen pare sa dea cele mai bune rezultate in cazul sindromului ovarelor polichistice si este indicat, in cazul unor asemenea probleme de sanatate sa se ia in considerare si rezultatele acestui studiu.